Description
“La Toma, cunoașterea lui Dumnezeu se face în două feluri: pe calea negației – ceea ce este El nu poate fi enunțat datorită capacității limitate de exprimare a ființei umane, dar se poate spune ceea ce nu este El; pe calea ridicării spirituale – în baza faptului că natura umană este una orientată către divinitate, către calități, omul are marea putere de a-și sublima aceste calități pană la autodepășire, până acolo unde capacitatea de exprimare (cuvintele) își expansionează sensurile dincolo de sfera sensurilor omenești; la cel mai înalt nivel rațiunea este înlocuită de credința în drumul ființei umane către cunoaștere (știința devine revelație).
Sistemul ontologic tomist este bazat pe câteva concepte fundamentale: ființarea – tot ceea ce are ființă ființează, Dumnezeu este ființarea însăși (Eu sunt Cel ce sunt) – din El izvorăsc (îndrăznesc să spun că emană) substanța, virtutea și acțiunea, El este cauza primă a oricărei ființe și își comunică efectele acesteia (realitate, adevăr, bunătate, frumusețe, valoare), El le conferă substanță, cauzalitate și activitate, le asemuieșe sieși și Se conferă pe Sine ca scop (pune în ființe dorința de a se întoarce la El – de a deveni asemănătoare Lui); fiindul – tot ceea ce se poate raporta la perceptubil și inteligibil; esența face ca fiindul să fie așa cum este, este un ceva (quiditate – quod quid erat esse) pe al cărui temei fiindul se orânduiește în genuri și specii (umanitatea este esența omului), esența este identitatea inteligibilă a fiindului, ceea ce, dincolo de accidente (care ființează în mod relativ la fiinduri), îi dă un mod specific de ființare, esența este ceea ce semnificăm prin definiție, adică diferența specifică; esența se mai numește și formă și natură (inteligibilă).”
Anamaria Julia Dragomir
Reviews
There are no reviews yet.